Bine-bine, dar cum poate fi ameliorat principiul F/S?, fiindcă, să recunoaştem, e seducător, e simplu, şi aproape că elimină din vocabularul aplicantului imperativul "trebuie"... Ideea mea creaţă, pe care o s-o notez F/S, s-ar enunţa cam aşa: "Nu face ceea ce nu simţi". Asta elimină eventualele tâmpenii la îndemână din raţiuni pur sentimentale[3], fiindcă F/S nu implică neapărat F/S (de exemplu: nevoia de ţigară n-o să mă determine musai să mă reapuc de fumat). Pe de altă parte lasă la liber plăcerea de-a te bucura în mod responsabil, pentru că simţirea rămâne parte integrantă din decizie.
Dac-ar fi de pus într-un tabel de adevăr, deciziile (1="fă", 0="nu face") celor două metode în funcţie de cei doi Parametri[4] R şi S ar arăta cam aşa:
| S | R | F/S | F/S |
| 0 | 0 | 0 | 0 |
| 0 | 1 | 0 | 0 |
| 1 | 0 | 1 | x |
| 1 | 1 | 1 | 1 |
x-ul acela din ultima coloană dă tot farmecul metodei: acolo chiar poţi alege. Şi, dacă e în mod constant pus pe zero, aduce a principiu hamiltonian: să faci ceva doar dacă-ţi place şi-i bun la ceva făcutul acela.
* * *
Acuma, ce să zic?... am o dilemă: oare cum s-o aplica metoda F/S la turul 2 de alegeri prezidenţiale?
_________
[1] Inseraţi aici divinitatea ori fiinţa supranaturală preferată: u ∈ { D-zeu, Mama Ciorilor, Jebus, Naiba, ... }.
[2] Ha!, mi-a plăcut şi mie alăturarea asta de cuvinte... dar acum mi-e ciudă că doar am descoperit-o din întâmplare şi nu pentru că am căutat-o. Master Google spune că actualmente sunt 874 de hit-uri pentru căutarea de "raţiuni sentimentale", ceea ce spune ceva despre şansele de originalitate intenţionată ale unui oarecare...
[3] Uau! Nu-mi pot reveni, îmi place sintagma asta la nebunie...
[4] Austen, Jane; "Raţiune şi Simţire", Corint, 2005.
Dunno man.
RăspundeţiŞtergereOk, dom’ profesor. Principiul minimei acţiuni e bun, e chiar foarte bun. Problema e alta : cum fiinţă supranaturală faci in order să nu mai faci ceea ce simţi, fie şi din greşeală sau neatenţie? Sau, şi mai bine, cum îl dăm pe "simţi" la minim sau îi dăm shut down ( mă rog, ramânând in viaţă? ) Pentru că...dacă o rezolvam pe asta...ne-am scos, este? :-)
RăspundeţiŞtergere@Anna: nu se pune problema ne-simţirii ori a doar-simţirii, ci a şi-simţirii—iertate-mi fie licenţele de limbaj. Dar, dacă tot ai adus vorba... probabil că se ajunge la un exercitiu de voinţă dacă vrei să aduci contribuţia simţirii la decizie la minim.
RăspundeţiŞtergereP.S. Dom' profesor? You're too much... [blush]
Am adus vorba pentru că, evident, asta era în capul meu atunci când am scris: cum face un personaj impulsiv să nu mai ia ( sau să ia cât mai rar cu putinţă) decizii, măcar pe cele mici( micii paşi de zi cu zi), sub imperiul "simtatului" (licenţă).Pentru că este de-a dreptul supărător să constaţi, la o vârstă "ne-crudă", că n-ai scăpat încă de asta, chiar dacă te-ai străduit.Şi e şi mai supărător gândul că poate nu te-ai străduit suficient.Dar asta e, într-adevar, niţel cam off-topic.
RăspundeţiŞtergereVezi, tu spui a "şi-simţirii", eu ar trebui să spun a "şi-raţiunii". Depinde de la ce pleci.Dar de ajuns la "a te bucura în mod responsabil" e de-a dreptul minunat.Pentru că "doar-simţirea" nu "ştie", nu are cum să ştie dacă ceea ce faci bazându-te doar pe ea ţi-e şi bun la ceva.Iar "doar-raţiunea"... de ce te-ai mai bucura, în cazul acesta? Mama lui de echilibru !!!
P.S. "You’re too much" e de la "What a clever thing to say" sau de la "Just go home" ? :D (noroc cu blush-ul). Să nu ţi se pară aiurea dacă-ti zic aşa. E jumate glumă, jumate serios.Şi dacă nu vrei, nu-ţi mai zic aşa, poftim. :-)
@Anna: Sunt convins că mama echilibrului e încă suficient de atractivă încât condiţionalul implicat în sudalma de încheiere a disertaţiei dumitale să fie de dorit. Vorbesc în nume propriu, desigur... :-)
RăspundeţiŞtergereYou're too much e definit aici.
Dizertaţie? You're too much... :D
RăspundeţiŞtergereA fost nevoie să caut balsy [blush] şi am găsit, tot acolo...
:-)
Way OFF Topici :)
RăspundeţiŞtergereSi desi spui ca sunt numai 874 de hit-uri, tu ai reusit sa ajungi fix pe pozitia 2 la cautarea dupa aceasta fraza :)
@MuZumbu: Hehe, salve maestre! :-) Probabil fiindcă e relevant articolul? habar n-am de ce atâta popularitate... :))
RăspundeţiŞtergereTu spui ca daca nu te apuci de fumat pentru ca simti ca iti trebuie, faci ceea ce gandesti si anume nu fumezi pentru ca gandesti ca nu e bine ( de exemplu ). Eu nu te cred . Eu asa cred ca tu nu mai fumezi pentru ca desi simti ca iti trebuie simti deasemenea ca nu-ti face bine. Asa simt eu ;)
RăspundeţiŞtergereSau ma rog simti alte chestii, era numai un exemplu acela cu "nu-ti face bine"
RăspundeţiŞtergere@Stanjenel: aş putea fi de acord cu cineva care-mi spune că ştie mai bine decât mine ce gândesc. Dar în ruptul capului n-aş crede că altcineva ştie mai bine decât mine ceea ce simt. :-)
RăspundeţiŞtergerede acord :)))
RăspundeţiŞtergerebine te-am regasit :-)
Dar totusi, am o obiectie. Fara doar si poate tu simti cel mai bine in ce te priveste, dar nu e sigur ca tu intelegi cel mai bine ce simti. Se poate intampla sa nu intelegi ce este ceea ce simti. De exemplu vorba lu' Whitesnake si a lu' Van Halen : "is this love what I'm filling ? "
RăspundeţiŞtergereCa de-asta se mai duc unii pe la psiholog
RăspundeţiŞtergere@Stanjenel: diferenţa între a şti (ce spuneam eu) şi a înţelege (ce spui dumneata) e destul de mare. Stările emoţionale sunt strict interne, şi sunt accesibile numai celui care le posedă, nu şi celorlalti (şi asta înseamnă a şti). Asta doar dacă nu se manifestă ca o marioneta pe sfori emoţionale (vezi principiul F/S), comportându-se exclusiv din ce-i dictează "simţitul".
RăspundeţiŞtergereIar psihologii nu cred că pricep/înţeleg mare lucru din ce li se întâmplă pacienţilor lor, în afară de situaţia în care sunt extrem de talentaţi. Tot ce face majoritatea lor e să încurajeze auto-înţelegerea, ori să ofere substitute chimice pentru asta. Analogia de serviciu: firul Ariadnei l-a ajutat pe Tezeu să iasă din labirintul Minotaurului. Asta nu înseamnă că ghemul respectiv de aţă pricepea ceva din ce vroia Tezeu.
Azi dimineata nu ti-am citit textul pe indelete pt. ca ma grabeam foarte tare si am comentat o particica ce am prins-o citind pe diagonala. Acum nu pot sa citesc pentru ca fiul meu imi povesteste la o ureche ( ca cu cealalta incerc sa simt ce-ai scris tu pe aici :) ) cum ca el acum invata la matematica ce facea el de 2 ani creand nivele noi la jocuri si ca ii place gramatica pentru ca e tot un fel de matematica .Asa ca pentru ca nu vreau sa pierd toate astea renunt si de data asta , dar, voi reveni :-)
RăspundeţiŞtergere@Stanjenel: Hei, nu-ţi recomand decat have fun cu fiul tău. Se pare că dumneata poţi... eu nu :-|
RăspundeţiŞtergereCioc, cioc si buna seara,
RăspundeţiŞtergereSe poate?
Am o neintelegere. Daca X e 0, e negarea lui "a nu face ce nu simti", deci e "fa ce nu simti".
Asadar frumos ar fi ca el sa fie 1, ma gandesc. Da' poate ca nu am priceput bine algoritmul, am citit in diagonala si eu.
@Cora_: Principiul "Fă ceea ce simţi" e un principu activ, imperativ. Pentru că tot ceea ce simţi trebuie făcut, nu? indiferent de alte argumente.
RăspundeţiŞtergerePe de altă parte "Nu face ceea ce nu simţi" e un principiu restrictiv doar (deşi, gramatical, e tot un imperativ). Spune ce nu trebuie făcut, dar nu oferă nici o recomandare despre ce şi când trebuie făcut. Din cauza asta raţiunea poate interveni în decizie, pe când dincolo nu.
Iar x=0 înseamnă "nu face ceea ce raţiunea îţi spune să nu faci, chiar dacă simţirea o recomandă". x=1 conduce exact la F/S.
hehe, eu am crezut ca x=0 presupune negarea propozitiei "nu face ceea ce nu simti". Pe aceasta am luat-o strict ca pe o propozitie logica a carei negari era deci "fa ceea ce nu simti". :)
RăspundeţiŞtergere@Cora_: probabil ca propozitia "Şi, dacă e în mod constant pus pe zero, aduce a principiu hamiltonian: să faci ceva doar dacă-ţi place şi-i bun la ceva făcutul acela" te-a indus in eroare. De fapt ar fi trebuit sa fi formulat asa: "Si, daca e pus in mod constant pe zero, intregul tabel de adevar aduce a principiu (...)" Scuze pentru lipsa de claritate.
RăspundeţiŞtergereDe ce nu mai scrii?
RăspundeţiŞtergereAs zice totusi ca ceva nu cadreaza in diagrama asta... Cand S=0 si R=1, F/S inteleg ca e 0, dar si non-F/non-S e 0? N-ar fi tot un x? Ratiunea se "contamineaza" adesea de principii, care principii sunt de fapt in mare parte simtiri la origine. Si-atunci, rational-principial, nu prea ai sa faci ceea ce nu simti de mai multe ori decat ai sa faci ceea ce nu simti considerand numai si numai ratiuni exterioare. As spune deci ca non-F/non-S=x - tinzand la 0? sau la 1? sau mergand pe sarma in echilibru saltimbanc?
RăspundeţiŞtergere@Citizen Sugar Kane: Principiul non-F/non-S spune ceea ce nu trebuie sa faci (nu face ceea ce nu simti). Deci, daca S=0 principiul interzice facutul. La fel ca si celalalt principiu, de altfel.
RăspundeţiŞtergereDesigur, s-ar ar putea pune problema delimitarii clare dintre ratiune si simtire -- asta este peste pretentiile textului de fata. Argumentul meu urmator este idiot dar, tocmai de aceea, foarte solid: daca n-ar fi diferente intre ratiune si simtire (chiar si contaminate una cu cealalta), atunci s-ar mai vorbi despre ele ca despre 2 lucruri ce pot fi deosebite unul de celalalt?
Pe de alta parte, tocmai contaminarea ratiunii cu simtire, ori a simtirii cu ratiune, sugereaza faptul ca ambele sunt importante atunci cand trebuie luate decizii... which was my point after all. Si cand ambele au drept de veto in permanenta sistemul devine maxim-responsabil si minim-impardonabil. Sau, cum ziceam, hamiltonian. :-)
Ah!, si nu mai scriu aici din motive de nemultumire fata de ce-mi trece prin cap in ultimul timp.
@Citizen Sugar Kane: Desigur, sistemul (sa-i zicem) H propus de dumitale -- in care H(S=0, R=1) nu este musai 0 -- are toate drepturile sa existe, si sa fie foarte aplicabil. Numai ca, acuma, e treaba dumitale sa-l botezi intr-un fel, ori sa-i gasesti un adagiu prin care sa-l dai de gol. Chestia e ca nu poate fi confundat cu non-F/non-S. E cu totul altul. :-)
RăspundeţiŞtergereDear CST, am considerat diagrama de mai sus cu cele doua coordonate ale madamei Austen pe ideea : luam decizii pe baza simtirii (din ratiuni pur sentimentale :D ) sau pe baza ratiunii. Iar varianta cu S=0 si R=1 am vazut-o intr-adevar ca o situatie in care "Fa ceea ce simti!" este imposibil, hic 0.
RăspundeţiŞtergereCumva insa la "Nu fa ceea ce nu simti!" m-a gadilat o alta "simtire". In general, cei care tind sa fie (aproape) exclusiv rationali, nu sunt tocmai asa, pentru ca nu i-a facut mama robotei. Tind mai curand sa fie principiali. Ori principiile sunt adesea bazate pe "simtiri" anterioare, dar aduse la statut de axioma. Iar atunci cand, oricat de rational ar fi argumentul pentru "fa!", ceva acolo inauntru incepe sa te zgandare si sa-ti aprinda beculete rosii, ca intra in contradictie cu un principiu stabil al ratiunii tale (constiinta, greierele Jimminy), intervine rezistenta la a face. De-aia parca mi se pare ca non-F/non-S=x.
P.S.: De la ce vin etichetele uud si udd? Iar cea de la Litanie e un gamma?
RăspundeţiŞtergere@Citizen Sugar Kane: asa cum spuneam in ultimul comentariu, ceea ce propui dumneata e posibil sa fie o metoda de decizie foarte solida. Doar ca nu e metoda non-F/non-S, asa ca va trebui sa-i gasesti un alt nume, ori o alta abreviere, pentru ca nu poate fi dedusa direct din propozitia caracterizanta "nu face ceea ce nu simti". De aici sugestia de a-i gasi un nou nume de botez metodei dumitale. :-)
RăspundeţiŞtergereDespre etichete: sunt niste aluzii intentionate la particulele elementare. [Next: explicatie]
Hadronii--particule masive in reprezentare cromodinamica, deci simboluri de subiecte grele--sunt compusi din quarci ("u"=up, "d"=down, "c"=charm, "s"=strange, "t"=top, "b"=bottom + antiquarcii corespunzatori, care sunt tot quarci, desi sunt si antiquaci--tema de gandire pentru cat de bun e limbajul natural pentru a exprima chestii). Deci "udd"--neutronii--ar reprezenta subiecte grele pentru care pozitia mea e relativ nepartinica, iar "uud"--protonii-- ar reprezenta subiecte grele pentru care pozitia proprie e clar partinica/polarizata, iar pozitia mea e una afirmativa. Iti las dumitale drept problema pentru acasa reprezentarea cromodinamica a unui subiect "greu" pentru care pozitia mea e una negativa.
Leptonii si fotonii--vezi notatia "gamma"--ar fi reprezentat subiecte usoare, tocmai pentru ca sunt extrem de subiective/personale fara a avea valoare grea, de dilema "universala". Subiectele vor fi fost pozitiv ori negativ notate, dar toate notatiile ar fi fost leptoni (daca nu multi ar fi cazut de acord cu ea) ori fotoni (daca da).
P.S. Blog-urile despre Britney Spears ar fi fost etichetate cu neutrino. Si a fi degeaba sa spun ca am abandonat notatia povestita mai sus o data cu blog-ul.
:) Dom' profesoor... I love it when you get didactic!
RăspundeţiŞtergerePacat ca nu mai scrii, desi te inteleg de ce nu o faci.
Have a great day!